Univers de copil

A+ R A-


Praful din aer si microbii

Praful din aer si microbiiPraful din aer e compus din nisip, carbune, firicele de ata, stofe, ierburi, insecte, cenusa, peri, etc. In praful de aer se mai afla sute de microbi, unii foarte vatamatori asupra sanatatii. Astfel, sunt microbi care daca se depun pe o rana ii impiedica vindecarea, de aceea rana trebuie ferita de aer. De asemenea, tot in aer sunt microbii bolilor molipsitoare precum: oftica, varsatul, scarlatina, pojarul, angina, etc.

Microbii sunt nu numai in aer, ci si in apa, paine, carne, lapte, vin, unde produc felurite schimbari (fierberea vinului, putrezirea carnii). Microbii traiesc si se inmultesc si in corpul fiintelor si au diferite forme: rotunzi, lungi, rasuciti, incovoiati, dar toti sunt foarte mici, uneori stand in nemiscare, alteori miscandu-se foarte iute.

Microbii se inmultesc cu o iuteala de neinchipuit. Din 50 de microbi in 3 zile s-au facut 600.000, intr-o experienta facuta de medici.

Microbii fac un fel de oua, numite spori, aceste oua sunt mai greu de distrus decat chiar microbii, astfel ei sunt ucisi la o caldura de 60-80 de grade, pe cand ouale lor la 100-200 de grade la umezeala.

Nu toate soiurile de microbi sunt vatamatoare, unii sunt chiar folositori, de exemplu cei prin care se face otetul, spirtul. Microbii distrug hoiturile, plantele uscate, scapand pe cei vii de ramasitele celor morti.

Pamantul lipsit de microbi nu poate rodi.

Cand microbii au patruns in corpul nostru, cei vatamatori se aseaza in partile mai slabe. Astfel, microbii ofticii navalesc in plamani, in invelisul centrelor nervoase (dand meningita pubercuoasa), altii se aseaza in intestine si asa in mai toate organele corpului.

Afara, in aer liber, oxigenul si caldura soarelui ucide microbii, dar prin incaperi sunt mai adapostiti, iata de ce tebuie deschide usile si ferestrele in toate zilele.

Trebuie sa se stie ca microbii din scuipatul unui biet ofticios, traiesc sase luni, scuipatul uscandu-se, microbii se ridica in aer cu praful, cand se matura in camera etc. Tot astfel si microbii scarlatinei, s.a.m.d., traiesc cateva saptamani.

Microbii nu pricinuiesc boli numai prin inmultirea lor. Unii fac un fel de materie otravicioasa ce trece in sange si se imprastie in tot corpul, astfel boala cupinde intreg organismul.

Din fericire, marele Pasteur si discipolii sai au descoperit niste leacuri care, injectandu-se in corp, fac nevatamatoare otravurile unor microbi, astfel ca doctorii scapa pe cei bolnavi de anghina, varsat, turbare si alte boli care pe vremuri ucideau cu siguranta pe bolnavi.

Astazi, se pot curata incaperile unde au fost bolnavi de boli molipsitoare, prin dezinfectare, ucigand in acest fel microbii.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Poteca de Stefan Augustin Doin…

Poteca de Stefan Augustin Doinas

Poteca de Stefan Augustin Doinas Va oferim spre lectura poezia/parabola “Poteca” scrisa de Stefan Augustin Doinas. In adancul padurii, in cel mai adanc luminis din...

Raurile din Ardeal

Raurile din Ardeal

Raurile din Ardeal Deoarece Ardealul e asemeni unei caldari, apele coboara din cununa muntilor spre mijlocul lui si l-ar umple, adica ar face un lac urias, daca n-ar gasi...

Basmul toamnei ionel teodorean…

Basmul toamnei ionel teodoreanu

Basmul toamnei - Ionel Teodoreanu   Îl începe o frunză – cu glasul stins de sfială, cu obrajii dogorâţi-şoptindu-l: “A fosst odat’!” Dar şoapta îi sporeşte în freamăt răspândit prelung, şi frunzele,...

Bradul de Craciun curiozitati

Bradul de Craciun curiozitati

Bradul de Craciun - curiozitati   Fara bradul de Craciunul sarbatorile de iarna si-ar pierde o mare parte din frumusete si farmec. Pomul de Craciun reuneste familia sub ramurile sale, aduce...

Plugusorul de Anul Nou versuri

Plugusorul de Anul Nou versuri

Plugusorul de Anul Nou versuri   Vezi versurile pentru plugusorul de Anul Nou. Plugusorul e una din cele mai frumoase si mai vechi datini romanesti din seara Sfantului Vasile si a Anului...