Univers de copil

A+ R A-


Praful din aer si microbii

Praful din aer si microbiiPraful din aer e compus din nisip, carbune, firicele de ata, stofe, ierburi, insecte, cenusa, peri, etc. In praful de aer se mai afla sute de microbi, unii foarte vatamatori asupra sanatatii. Astfel, sunt microbi care daca se depun pe o rana ii impiedica vindecarea, de aceea rana trebuie ferita de aer. De asemenea, tot in aer sunt microbii bolilor molipsitoare precum: oftica, varsatul, scarlatina, pojarul, angina, etc.

Microbii sunt nu numai in aer, ci si in apa, paine, carne, lapte, vin, unde produc felurite schimbari (fierberea vinului, putrezirea carnii). Microbii traiesc si se inmultesc si in corpul fiintelor si au diferite forme: rotunzi, lungi, rasuciti, incovoiati, dar toti sunt foarte mici, uneori stand in nemiscare, alteori miscandu-se foarte iute.

Microbii se inmultesc cu o iuteala de neinchipuit. Din 50 de microbi in 3 zile s-au facut 600.000, intr-o experienta facuta de medici.

Microbii fac un fel de oua, numite spori, aceste oua sunt mai greu de distrus decat chiar microbii, astfel ei sunt ucisi la o caldura de 60-80 de grade, pe cand ouale lor la 100-200 de grade la umezeala.

Nu toate soiurile de microbi sunt vatamatoare, unii sunt chiar folositori, de exemplu cei prin care se face otetul, spirtul. Microbii distrug hoiturile, plantele uscate, scapand pe cei vii de ramasitele celor morti.

Pamantul lipsit de microbi nu poate rodi.

Cand microbii au patruns in corpul nostru, cei vatamatori se aseaza in partile mai slabe. Astfel, microbii ofticii navalesc in plamani, in invelisul centrelor nervoase (dand meningita pubercuoasa), altii se aseaza in intestine si asa in mai toate organele corpului.

Afara, in aer liber, oxigenul si caldura soarelui ucide microbii, dar prin incaperi sunt mai adapostiti, iata de ce tebuie deschide usile si ferestrele in toate zilele.

Trebuie sa se stie ca microbii din scuipatul unui biet ofticios, traiesc sase luni, scuipatul uscandu-se, microbii se ridica in aer cu praful, cand se matura in camera etc. Tot astfel si microbii scarlatinei, s.a.m.d., traiesc cateva saptamani.

Microbii nu pricinuiesc boli numai prin inmultirea lor. Unii fac un fel de materie otravicioasa ce trece in sange si se imprastie in tot corpul, astfel boala cupinde intreg organismul.

Din fericire, marele Pasteur si discipolii sai au descoperit niste leacuri care, injectandu-se in corp, fac nevatamatoare otravurile unor microbi, astfel ca doctorii scapa pe cei bolnavi de anghina, varsat, turbare si alte boli care pe vremuri ucideau cu siguranta pe bolnavi.

Astazi, se pot curata incaperile unde au fost bolnavi de boli molipsitoare, prin dezinfectare, ucigand in acest fel microbii.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

La multi ani de Sfantul Ilie m…

La multi ani de Sfantul Ilie mesaje sms urari si felicitari

La multi ani de Sfantul Ilie mesaje, sms, urari si felicitari   Sarbatoarea Sfantului si marelui Profet Ilie are loc pe 20 iulie. Sa uram “La multi ani!” tuturor celor ce poarta...

Legenda lacului Techirghiol

Legenda lacului Techirghiol

Legenda lacului Techirghiol Va oferim spre lectura legenda lacului Techirghiol, dupa Ion Adam. Se zice ca mai demult, pe vremea cand turcul stapanea Dobrogea, ar fi trait pe meleagurile...

Bunatatea lui Iisus si Pastele…

Bunatatea lui Iisus si Pastele Sfantului Petru

Bunatatea lui Iisus si Pastele Sfantului Petru Va oferim spre lectrua povestea populara “Pastele Sfantului Petru”. Odata, pe cand Domnul Hristos si cu Sfantul petru umblau pe pamant, Sfantul isi lua inima...

Dovleci ciopliti de Halloween …

Dovleci ciopliti de Halloween planse de colorat

Dovleci ciopliti de Halloween - planse de colorat    Specific pentru Halloween este dovleacul cioplit, care reprezinta Lanterna lui Jack. Puteti pune o mica lanterna sau o lumanare in dovleacul dumneavoastra proaspat...

Povestea lui Harap Alb de Ion …

Povestea lui Harap Alb de Ion Creanga partea II

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă – partea a II-a Şi din ceasul acela au început a vorbi ele înde ele, că Spânul defel nu samănă în partea lor, nici la...