Univers de copil

A+ R A-


Povestea iedutului

Va oferim spre lectura “Povestea iedutului” scrisa de Ana Rom.

Bunica avea un iedut. Ii era foarte drag acest iedut, cu parul lins, cu botisorul negru si cu ochii ca doua margeluite. Avea si doua cornite mici, iedutul.

Bunica il tinea in casa, pe langa ea si se juca de multe ori cu el. Iedutul sarea, se invartea, prindea pe bunica de sort sau o tragea de maneca.

Intr-o zi, pe cand bunica era pe afara, iedutul gasi usa de la salonas deschisa si intra acolo. El nu mai fusese niciodaa in aceasta camera pentru ca bunica incuia usa. Dar acum o uitase deschisa.

 

Povestea iedutului

 

Iedutul se uita mirat la tablourile de pe pereti, la divanul cu scoarte frumos tesute. Apoi a vazut ceva verde pe masa si a crezut ca e ceva bun de mancat, iarba, frunze de varza, coaja de copac sau cine stie ce bunatati. De aceea a intins capul si a apucat odata bine. Dar a vazut ca erau prea uscate, ca fosneau ca hartia si nu aveau nici un gust. Le-a lasat si a pornit sa se uite prin odaie, calcand cu mare placer pe covorul moale ce era intins pe jos.

Deodaa insa, drept in fata lui a vazut un alt iedut care statea si il privea. Iedul nostru, il stramba si a vrut sa se intoarca. Insa a bagat de seama ca si celalalt face la fel.

I-a facut din cap semn, adica: vezi-ti de treaba si nu te lua la cearta cu mine! Celalalt si el, a raspuns in acelasi fel. Si orice a facut mai apoi iedutul, a facut si celalalt.

Infuriat la culme, iedul si-a pus capul in piept aratand dusmanului cornitele si odata … a pornit val vartej catre el.

S-a auzit o izbitura, oglinda a cazut sfaramandu-se, insa iedul, desi lovit, a fost foarte bucuros cand nu l-a mai vazut pe celalalt.

Tocmai atunci a intrat si bunica adusa de zgomot si si-a pus mainile in cap.

Din ziua aceea iedul nu a mai stat in casa. A fost trimis sa se plimbe prin curte, la un loc cu Grivei, cu Joian si cu gainile cele mutate. S-a impacat cu toti foarte bine, numai curcanul i-a facut necazuri. De cate ori voia iedutul sa se joace cu e, acesta se umfla in pene, stranuta, tusea, isi inrosea margelele si se mandrea de creasta lui cea frumoasa. Era bine si in curte, asa ca iedutul a uitat de casa, de covorul moale, de soba calda pe langa care se dadea adeseori. Cand o vedea pe bunica, aerga la ea, o tragea de sort ca si inainte, o prindea de maneca, incerca sa se tina de ea, cand intra in bucatarie, dar era oprit la usa.

Intr-o zi, pe cand alerga si sarea prin curte, ii veni un gand. Ce-ar fi sa sara zaplazul? Era el inalt, e drept, insa nu atat cat sa intreaca puterile iedutului. Si facandu-si vant, hop! se trezi de cealalta parte. Aici era tot un fel de curte, insa cu mult mai mare. Asa de mare ca nu i se zareau marginile, nu era nici urma de gand sau altceva.

Iedul o lua la fuga, zburdand cu bucurie. Curand a ajuns la marginea padurii. La inceput i-a fost teama sa intre sub copacii desi si inalti, dar luandu-si singur curaj, s-a avantat in tufis.

Cantau pasarile, era miros de flori, vantul fasaia usurel. Atata fericire nu visase iedutul! A juns si la un izvor si a baut apa rece si limpede.

“Iedutule! Iedutule! Auzi el dintr-o data un glas strigandu-l si isi inchipui ca trebuie sa fie bunica.

Meee! Meee!” A raspuns el indata, ceea ce insemna: aici sunt.

Intr-adevar, era bunica. Tinea in mana o zgardita pe care a trecut-o in jurul gatului iedutului. De zgarda era prinsa o franghiuta. Si asa, tras de franghie, iedutul s-a intors acasa, pasind fara vreo graba in urma bunicii. Cand intra pe poarta, se mai uita odata cu jale in urma, rpesimtind parca ceva rau. Zgarda il rodea si nu-l lasa nici mai repede, nici mai incet de cum mergea si bunica.

“Te-ai obraznicit prea tare, iedutule, ii zise bunica. De acum nu mai faci ce vrei! Vei ramane legat de acest copac ca sa nu ma mai faci sa alerg dupa tine pana la marginea padurii.”

Asa a crescut iedutul, pana a ajuns un tap frumos si mandru.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Felicitari de Craciun de color…

Felicitari de Craciun de colorat

Felicitari de Craciun de colorat Pentru a realiza niste felicitari speciale de Craciun impreuna cu copiii vostri va oferim o serie de felicitari de Craciun de colorat. Imaginile sunt unele deosebite:...

Brutarul si branzarul snoava

Brutarul si branzarul snoava

Brutarul si branzarul snoava   Un brutar din tara … dintr-o tara oarecare … avea obiceiul sa cumpere in fiecare zi untul de care avea nevoie de la un branzar din apropiere,...

Despre memoria si viata furnic…

Despre memoria si viata furnicilor

Despre memoria si viata furnicilor Toate furnicile dintr-un furnicar se cunosc intre ele chiar dupa cateva luni. Pana a se ajunge la aceasta concluzie, s-au facut numeroase si diverse experiente. S-au...

Cantece de 1 decembrie pentru …

Cantece de 1 decembrie pentru copii

Cantece de 1 decembrie pentru copii   Iata cateva cantece pentru copii pe care le poti folosi la serbarea de 1 decembrie, la scoala sau la gradinita. Sa petrecem impreuna si sa...

Scrisoare catre soare de Ana B…

Scrisoare catre soare de Ana Blandiana

Scrisoare catre soare de Ana Blandiana   Va oferim spre lectura poezia “Scrisoare” scrisa de Ana Blandiana.   Mult stimabile astru auriu, Sau, mai simplu, draga soare, M-am hotarat sa-ti scriu O scrisoare.