Univers de copil

A+ R A-


Omul si inteligenta ca produs al activitatii creierului

Omul si inteligenta ca produs al activitatii creieruluiInteligenta, produs al activitatii creierului, poate fi considerata din punct de vedere al ereditatii drept fenotip intelectual. Aceasta inseamna ca exista un genotip intelectual, adica o constelate de gene din interactiunea carora – pe de o parte intre ele, iar pe de alta parte cu factorii de mediu biosocial – rezulta ansamblul de caracteristici ce definesc inteligenta.

Inteligenta se apreciaza prin stabilitatea asa-numitului coeficient de inteligenta (C.I.) cu ajutorul unui test, imaginat inca din anul 1905 de catre psihologul francez A. Binet, prin intermediul caruia se masoara ceea ce se poate dobandi prin educatie de catre o persoana. Studii in care se realizeaza anchete familiale, ca si analiza gemenilor uniovulari si biovulari permit sa se evalueze contribuitia genotipului si cea a mediului in obtinerea acestui complex caracter – inteligenta. Prin indicii de corelatie s-a stabilit ca genotipul are o contributie dubla fata de mediu in determinarea capacitatilor mintale. Este insa gresit sa se ceada ca o inteligenta superioara devine fixata genetic si neschimbatoare fenotipic.

Coeficientul mediu de inteligenta are valoarea 100 si o distributie de tip normal in cadrul populatiei umane, reprezentata sub forma clopotului lui Gauss, cu putine minus-variante (subsotati avand C.I. = 44-90), cu cel mai multe persoane inscrise de o parte si alta a mediei  (CI. = 95-105) si cu foarte putine plus-variante (superdotati, avand C.I. = 110-156). Analiza coeficientului de inteligenta la copiii adoptati a permis sa se aprecieze ca inteligenta acestora are o valoare relativ apropiata de a parintilor naturali, ceea ce este o confirmare a implicarii preponderente a componentei ereditare in determinarea inteligentei fata de componenta mezologica (de mediu).

In acelasi timp s-a dovedit insa ca mediul poate influenta dezvoltarea inteligentei, deoarece copiii adoptati, crescuti intr-un mediu social net ameliorat, au inregistrat un C.I. mai mare decat cel al fratilor si a surorilor ramasi in mediul initial. Aceste aspecte, ca si distributia gaussiana a coeficientului de inteligenta, sugereaza ca in determinismul genetic al inteligentei umane intervin mai multe gene cu efect aditiv. Fenomenul este cunoscut in stiinta sub denumirea de poligenie sau polimetrie.

Conditiile nefavorabile, macro si microsociale, pot reduce substantial coficientul de inteligenta. Conditionarea acestuia de relatiile complexe genotip-mediu explica de ce din parinti superdotati pot lua nastere uneori copii cu un C.I. mediu, iar din parinti normal dotati copii superdotati intelectual. Fenomenul reprezinta expresia segregarii si apoi a combinarii probabilistice a poligenelor implicate in determinarea capacitatii intelectuale. Faptul ca inteligenta este precumpanitor determinata genetic ne arata ca, oricat de bune ar fi conditiile de mediu din cadrul unui program de eufenie (imbunatatirea conditiilor de viata), nu ne putem astepta la o ameliorare substantiala a caracterelor de inteligenta. Totodata, a incerca sa se elimine variabilitatea genetica din populatia umana, spre a avea, bunaoara, doar oameni superdotati, obiectiv al unor programe eugenice de ameliorare a componentei ereditare (eugenia nazista a proclamat inegalitatea intelectuala dintre rase, pretinzand superioritatea rasei germane si justificand astfel bestialele atrocitati din lagarele de exterminare), este ca si cand s-ar incerca pe intreg Pamantul sa se cultive doar … lalele. Societatea umana nu poate fi conceputa fara oameni normal dotati intelectual, ca si fara cei superdotati si subdotati, produse obiective, iminente ale fenomenelor ereditare de segregare si combinare probabilistica a genelor implicate in determinarea inteligentei. Mai important este ca societatea sa stei sa-si valorifice la parametri maximali inteligentele pe care i le ofera fenomnul ereditar. De altfel, cea mai dinamica si sanatoasa este acea societate care isi asigura unitatea in diversitate, oferind fiecarei categorii de oameni posibilitatea de a da tot ceea ce poate in virtutea zestrei sale ereditare, bun inepuizabil si inestimabil al speciei umane.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Povestea ciocarliei

Povestea ciocarliei

Povestea ciocarlieiDemult, tare demult, era odata un imparat si o imparateasa. Ei se bucurau de toate bunatatile de pe lume, numai copii nu aveau. Si le era tare rea inima,...

Poezia Broscuta

Poezia Broscuta

Poezia - Broscuta   Va oferim spre lectura poezia “Broscuta” scrisa de catre Emil Doria.   La camin, in gradinita, S-a ivit un pui de broasca. Tica-si spune: - “Numai Nita Ar putea sa-l recunoasca.” - “Nitule, ii...

Anxietatea normala si anxietat…

Anxietatea normala si anxietatea patologica

Anxietatea normala si anxietatea patologica Fie ca se manifesta in mod izolat ca simptom predominant, fie ca apare insotita de alte tulburari emotionale, anxietatea este o trasatura-cheie a majoritatii bolilor psihice,...

Zbor peste padurea noastra

Zbor peste padurea noastra

Zbor peste padurea noastra Va oferim spre lectura poezia “Zbor” scrisa de Emilia Caldararu. Luna pune alb pe ceruri Si pe casa, si pe sura. Cine oare-n noaptea asta Sa mai doarma sa...

Gazela girafa

Gazela girafa

Gazela girafa Gazela-girafa e usor de recunoscut si usor de deosebit de orice alt animal din familia copitateor. Are gatul ce mai lung. Doar girafa o intrece.