Nutritia in timpul sarcinii

Greutatea fatului si functia placentei depind in mare masura de felul in care mama se hraneste. In aceasta privinta sunt importante atat felul hranei cat si cantitatea. O dieta necorespunzatoare poate duce in mod direct sau indirect la multe complicatii ale sarcinii. Daca fierul si vitaminele, de exemplu, se afla in cantitati insuficiente in hrama, lucrul poate duce la o anemie, la infectii si probabil la o sarcina toxica. Hrana insuficienta este fara indoiala responsabila si de greutatea scazuta a nou-nascutului.

Cercatatorii afirma astazi ca maturarea si cresterea fatului incep inainte ca el sa fie conceput. In acest sens, ei indica o nutritie corespunzatoare cu 3 luni inainte ca parintii sa hotarasca conceptia, lucru care constituie un program ideal pentru nasterea unui copil sanatos.

Este de mentionat ca scaderea hemoglobinei sau o deficient proteica pot contribui la pierderi de sange anormale si la producerea nasterilor inainte de termen.

In ceea ce priveste cresterea in greutate a fatului inainte de nastere, se stie ca in mod natural greutatea lui se dubleaza in timpul ultimelor doua luni, dar aceasta greutate va fi redusa daca hranirea mamei este insuficienta.

Mai trebuie avut in vedere faptul ca o importanta deosebita o prezinta si numarul de calorii. Uneori, o hrana care contine o cantitate suficienta de protein poate fi totusi necorespunzatoare daca numarul de calorii scade sub 1.500. Pe de alta parte, zaharul in exces nu este recomandat, de asemenea fainoasele.

In timpul sarcinii, femeia creste in greutate cu aproximativ 8-10 kg adica in medie un kilogram pe luna, deci cu 250 g pe saptamana. Un adaos de greutate supune organismul la un efort suplimentar care va stanjeni chiar actul nasterii. In afara acestor incoveniente, dupa nastere, revenirea la greutatea initiala se va face foarte greu. De aceea, catre sfarsitul sarcinii se va insista pe un regim alimentar bogat in fructe, legume, proteine.

Hrana de baza a unei femei insarcinate trebuie sa fie, in linii generale, astfel alcatuita:

·         250 ml (sau mai mult) lapte;

·         2 oua;

·         portie de peste, ficat, pui, carne de vaca, miel, porc, sau orice fel de branza (una din ele, nu toate la un loc);

·         portie de vegetale, proaspete, cand exista spanac, gulie, laptuci, varza etc.;

·         2-3 felii de paine integrala de grau;

·         un fruct dintre citrice, sau un pahar cu suc de lamaie, portocale, grapefruit;

·         bucata de unt imbogatita cu vitamina A.

Se mai poate adauga celor de mai sus:

·         portie de cereal (de 4 ori pe saptamana) sub forma de terci de ovaz, grau fiert;

·         un morcov, o bucata de sfecla (de 5 ori pe saptamana);

·         un cartof copt (de 3 ori pe saptamana).

Exista si contraindicatii, si anume, evitarea alimentelor bogate in grasmi, zahar, amidon ca: slanina, maioneza, carnea grasa, cartofii prajiti, excesul de macaroane sau orez, fasolea, mazarea uscata, prajiturile, inghetata, zaharul candel, floricele, alune, peste sarat, conserve de peste.

O indicatie speciala o reprezinta reduecerea pe timpul sarcinii a consumului de sare in general.

Respectand aceasta dieta si devenind propriul ei sfatuitor si propriul ei critic in privinta greutatii, utilizand o alimentatie rationala sub toate aspectele, facand exercitii fizice, plimbari in aer liber si ducand o viata linistita fara stresuri, femeia insarcinata poate nu numai sa duca in bune conditii pana la termen sarcina, dar poate coopera in cele mai optime conditii cu medical care o supravegheaza.