Luna septembrie - vine toamna

Septembrie este luna in care furnicuta cea harnica, care a muncit si a adunat peste vara, joaca tontoroiul in fata hambarului plin, in vreme ce greierele isi pune scripca in cui, cu gandul la toamna ce va sa vie. Si oamenii se impart in furnici si in greieri. Unii ies bine la numaratoarea bobocilor, asa cum se spune in proverb (Toamna se numara bobocii ...), in vreme ce altii fluiera a pustiu. Cu tot soarele care mai arunca vapai pe cer, septembrie este o luna mai putin zambitoare, o luna de trecere de la vacanta la o noua perioada de munca, de la libertate la disciplina: luna scolii si a primului clopotel, luna glasurilor vesele se copii care ne fac sa uitam mai usor tristetea plecarii berzelor si a randunelelor. Adevarul este ca in toti adultii mai traieste un scolar, grijuliu sa-si faca ordine in caiete si ghiozdane. Insirate ca niste litere pe rafturile camarii, conservele de toamna incep sa isi faca aparitia, in vreme ce la sate, recolta de pe camp se aduna, ca exercitiile la matematica, in hambare. Porneste culesul viilor si al merelor. Incet-incet, natura isi schimba culoarea, padurile incep sa paleasca, iar sufletul sa se infioare de vagi nostalgii ... melancolii de septembrie!

In lumina aramie a lui septembrie, ultimele fructe se parguiesc prin livezi, in vreme ce toate pasarile isi incep calatoria spre sud.

Pe drumurile cerului ...

Cu ochii pierduti pe orizontul vacantei, am uitat sa privim si spre cer, pentru a asista la plecarea primelor stoluri de berze si de cocori. Acum, in septembrie, migratia e in toi.daca unele randunele isi ingrijesc inca puii nascuti tarziu, majoritatea lor pornesc deja spre tarile calde, alaturi de prepelite, nagati si cristei. Sa le uram drum bun si noroc, fiindca se vor intoarce numai jumatate inapoi, rapuse de chinul calatoriei.

Incepe culesul viilor

Munca trudnica si indelungata, culegerea viilor este insotita totdeauna de veselie, gandul licorilor rosii sau aurii care vor umple sticlele si butoaiele, spre desfatarea gurii si a sufletului dornic de sarbatori. Pornit in septembrie, culesul se intinde pana in octombrie si noiembrie, in functie de soiurile se struguri si de zona viticola. Primele carute cu struguri au si aparut pe marginea soselelor din regiunile de campie, acolo unde soarele, mai darnic si mai puternic, transforma mai repede agurida in boaba de chihlimbar.

Ultimele fructe de padure

Generoasa, natura le ofera animalelor ultimele fructe, inainte de a intra in letargia hibernala. Bune si pentru oameni, padurile sunt pline de mure, macese, coarne, alune si jir ... deserturi rgale, bogate in arome si vitamine.

Mari iubiri

Intre 15 septembrie si 15 octombrie, zeul Cupidon isi trage sagetile prin paduri. Beti de dragoste, cerbii si ursii ratacesc pe poteci in cautarea mireselor. Daca omul le-ar respecta perioada de rut, ar fi ceva mai multe animale in padure. Din pacate, braconieri ticalosi si hoarde de turisti ii ucid sau ii sperie, in cele mai fericite momente ale vietii lor. Cand cerbu boncane, e semn ca randuiaa lumii se afla, inca, in grija lui Dumnezeu! Respectati-o!

Ucigasa cu palarie

Responsabila de 90% dintre cazurile de otravire mortala, Amanita phalloida (ciuperca cu fusta) e adunata anual de mii de amatori de ciuperci, care o confunda cu ciupercile comestibile, ajungand victime sigure, in spital. Cu atat mai de temut, cu cat este mai apetisanta si are un gust subtil, Amanita este inamicul numarul unu al padurilor.

Semne de toamna

Pe dealuri, prin pajistile cosite a doua oara si sus, in luminisurile alpine, rasare delicata brandusa, intinzand, covoare mov si albastre. Floare de frig si de ceata, ea anunta venirea toamnei, sacrificandu-si culoarea regala, sub atingerea primelor brume.