Univers de copil

A+ R A-


Legenda mierlei

 

Demult, tare demult, cât de mult o fi de atunci nu se ştie, trăia undeva o văduvă săracă. Singurul ei sprijin era o fată hărnicuţă şi foarte credincioasă. Duminicile şi sărbătorile nu lipsea niciodată de la biserică, unde se ruga cu multă evlavie. Fata era veselă şi nu se arăta nemulţumită de sărăcia lor. Ca să-i treacă urâtul, fata văducei începea foarte des să-i cânte. Şi Mierliţei, că aşa se chema fata, îi plăcea mai ales să fluiere.

Într-o zi, plecă mama Mierliţei de acasă să colinde pe unde va putea în lume, ca să agonisească cele trebuincioase. A mers ea aşa mult, pe la unii şi pe la alţii, muncind din greu. De la un timp însă, într-atât a slăbit-o munca, că s-a îmbolnăvit şi Dumnezeu s-a îndurat să-i curme suferinţele şi s-o cheme la el, în lumea celor drepţi.

Biata Mierliţă a aşteptat în zadar să se întoarcă mama ei. De la o vreme sufletul i-a fost cuprins de o tristeţe şi o presimţire rea. I-a pierit toată veselia şi plăcerea de a cânta. A îmbrăcat atunci straie negre, a luat un bulgăre mare de ceară şi multe fire de tort şi a plecat în lume să-şi caute mama. Când trecea pe lângă o biserică, se oprea, rupea din bulgărul de ceară, sufla în ea până o înmuia şi îndată răsucea cu mânuţele pe un fir de tort, până făcea o lumânărică, intra apoi în biserică, aprindea lumânărica la icoana Maicii Domnului şi se ruga să-i ajute să-şi afle mama. Aşa a colindat fata prin lume, până când a terminat ceara şi firele de tort.

Când şedea în genunchi în faţa icoanei, unde aprinsese cea din urmă lumânărică, deodată, de pe icoană se desprinde chipul Sfintei Fecioare, cum era cu pruncul în braţe şi prinde a zice:
- Bună fetiţă, mama ta  a plecat demult din lumea aceasta şi este destul de fericită acolo unde este. Tu de acum înainte, ca să nu mai suferi, te vei preface în păsărică, în păsărică veselă, aşa cum erai înainte, când trăia mama ta!

Cele spuse de Maica Domnului de îndată se împliniră şi de atunci până azi mierla e cu pene negre, că negre erau straiele fetei şi cu picioarele şi ciocul galben ca de ceară, fiindcă prea mult a suflat cu gura şi a sucit ceara în mâini, pentru lumânări. Iar prin crâng şi stufiş, caută de zor mâncare şi tot fluieră, ca să n-o prindă urâtul şi tristeţea.

 

Viata de familie si spatiul no…

Viata de familie si spatiul nostru

Viata de familie si spatiul nostru Traiectoria spatio-temporala a vietii de cuplu reflecta cu subtilitatea unui fin “investigator” natura si mai ales calitatea relatiilor dintre parteneri. Spatiul desfasurarii coexistentei familiale...

Racul si lipitoarea

Racul si lipitoarea

Racul si lipitoarea Si racul si lipitoarea sunt animale care traiesc in apa. Corpul racului e imbracat cu o coaja tare si verde inchisa. La rac deosebim: capul, unit cu pieptul intr-o...

Mesaje si statusuri de 8 Marti…

Mesaje si statusuri de 8 Martie

Mesaje si statusuri de 8 Martie   Ziua de 8 Martie, un omagiu adus FEMEII – acest trandafir al lumii fara de care pamantul ar fi un pustiu, iar viata n-ar avea...

Nasterea Mantuitorului Iisus H…

Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos

Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos Dupa sarbatoarea Sf. Pasti, cea mai insemnata dintre sarbatorile crestinesti este nasterea Domnului Iisus Hristos, numita in graiul obisnuit, Craciunul. Ca si sarbatoarea Invierii Domnului, crestinii au...

Ce fac toata saptamana

Ce fac toata saptamana

Ce fac toata saptamana   Iata versurile poeziei “Ce fac toata saptamana”, scrise de Nicolae Nasta.   Luni, ma joc frumos in parc Si din ramuri imi fac arc.