Univers de copil

A+ R A-


Lautarii si instrumentele muzicale ale poporului

Muzica lautarilor este foarte placuta fiind caracteristica printr-un gen aparte. Se scrie ca tiganii apartin celei mai vechi rase indiene si ca acest element a conservat mai bine limba si tipul original. Ei se gasesc raspanditi pretutindeni.

Unele din melodiile lautarilor, ciudate ca forma, dar dulci si melancolice pana la lacrimi, provin direct din liturghiile sacre ale lui Visnu conservatorul sau ale lui Siva distructorul.

Muzica lautarilor a fost supusa in cursul timpului la diferite influente.

In primul rand influenta cantecului eclesiastic, care la inceput era cantecul gregorian modificat mai in urma prin cantecul eclesiastic al bisericii.

Mai tarziu, elementul turcesc a contribuit foarte mult la schimbarea muzicii lautarilor. Mai mult de atat, muzica europoeana a desfiintat mai toata originalitatea caracteristica a cantecelor lautarilor.

Costumele lautarilor erau haine lungi turcesti, costum la fel purtat cu multa poezie de Millo in piesa lui Alecsandri “Barbu Lautarul”.

Nici la tara nu se mai vad lautari in anteree si giubele, ci toti au imbracat haine nemtesti.

Instrumentele principale ale lautarilor nostri sunt: vioara, cobza si naiul.

Vioara (lauta sau dibla) este de origine orientala, introdusa in Europa in epoca cruciatilor. Coardele viorilor au numele urmatoare: rast - coarda sol, neva – coarda re, seba sau saba – coarda la si neva – coarda mi.

Cobza este un fel de mandolina cam grosolana, ce servea numai pentru acompaniament. Cele patru coarde principale (cobza numara zece) au aceleasi numiri ca si la vioara.

Naiul numit muscalagiu nu este decat flautul lui Pan. Sunetele sale ascutite rasunand prin munti si campuri produc un fel de armonie salbatica, foarte caracteristica.

Lautarii mai intrebuinteaza si un alt instrument foarte curios (acum aproape nu se mai intrebuinteaza), asa-zisul canonul ce este probabil vechiul palterior al evreilor, are o multime de coarde si o forma patrata si se intrebuinteaza si ea ca si cobza pentru a acompania.

Principalele instrumente utilizate in vechime de tarani si de pastori erau: cimpoiul, canvalul, dairaua, fluierul, tilinca, etc.

Cimpoiul este un instrument al bulgarilor stabiliti in Romania. Buciumul e un fel de trompeta mare de lemn la sunetul caruia se aduna turmele la munte. Fluierul e un fel de flaut cu sunete ascutite. Cavalul este un fel de flaut cu sunete adanci. Tilinca reprezinta, de asemenea, un fel de flaut. Dairaua sau tamaninina reprezinta un fel de jumatate de toba deschisa in forma de sita, acest instrument gasindu-se aproape numai in orchestrele evreilor si la tiganii nomadi la sunetul careia loaca ursul.

Pe langa aceste instrumente populare mai amintim si drangul cu care se joaca copiii.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Balada culta Moartea lui Gelu …

Balada culta Moartea lui Gelu de George Cosbuc

Balada culta Moartea lui Gelu de George Cosbuc Va oferim spre lectura balada istorica culta “Moartea lui Gelu” scrisa de George Cosbuc, avand ca tema lupta pentru...

Planse de colorat cu avioane

Planse de colorat cu avioane

Planse de colorat cu avioane   Iti plac avioanele, elicopterele, rachetele si orice alte aeronave? Gasesti aici o frumoasa colectie de avioane care te asteapta sa le dai culoare!

Citate despre prieteni

Citate despre prieteni

Citate despre prieteni Un prieten aproape în momentele de restrişte ne poate ajuta să ne vindecăm mai uşor rănile. Vă oferim o colectie de citate despre prieteni. Puteţi folosi citatele pentru...

Felicitari animate de 8 Martie…

Felicitari animate de 8 Martie pentru mama

Felicitari animate de 8 Martie pentru mama   E 8 Martie, e Ziua mamei. Fiinta cea mai draga, cea care ne-a calauzit fiecare pas. A fost langa noi in fiecare moment si...

Reguli de aur pentru fericirea…

Reguli de aur pentru fericirea cuplului conjugal

Reguli de aur pentru fericirea cuplului conjugal Ne intemeiem familia proprie insufletiti de cele mai bune ganduri, increzatori in fericirea cuplului, in trainicia lui deplina. Dar, de multe ori, mai devreme...