Univers de copil

A+ R A-


Lautarii si instrumentele muzicale ale poporului

Muzica lautarilor este foarte placuta fiind caracteristica printr-un gen aparte. Se scrie ca tiganii apartin celei mai vechi rase indiene si ca acest element a conservat mai bine limba si tipul original. Ei se gasesc raspanditi pretutindeni.

Unele din melodiile lautarilor, ciudate ca forma, dar dulci si melancolice pana la lacrimi, provin direct din liturghiile sacre ale lui Visnu conservatorul sau ale lui Siva distructorul.

Muzica lautarilor a fost supusa in cursul timpului la diferite influente.

In primul rand influenta cantecului eclesiastic, care la inceput era cantecul gregorian modificat mai in urma prin cantecul eclesiastic al bisericii.

Mai tarziu, elementul turcesc a contribuit foarte mult la schimbarea muzicii lautarilor. Mai mult de atat, muzica europoeana a desfiintat mai toata originalitatea caracteristica a cantecelor lautarilor.

Costumele lautarilor erau haine lungi turcesti, costum la fel purtat cu multa poezie de Millo in piesa lui Alecsandri “Barbu Lautarul”.

Nici la tara nu se mai vad lautari in anteree si giubele, ci toti au imbracat haine nemtesti.

Instrumentele principale ale lautarilor nostri sunt: vioara, cobza si naiul.

Vioara (lauta sau dibla) este de origine orientala, introdusa in Europa in epoca cruciatilor. Coardele viorilor au numele urmatoare: rast - coarda sol, neva – coarda re, seba sau saba – coarda la si neva – coarda mi.

Cobza este un fel de mandolina cam grosolana, ce servea numai pentru acompaniament. Cele patru coarde principale (cobza numara zece) au aceleasi numiri ca si la vioara.

Naiul numit muscalagiu nu este decat flautul lui Pan. Sunetele sale ascutite rasunand prin munti si campuri produc un fel de armonie salbatica, foarte caracteristica.

Lautarii mai intrebuinteaza si un alt instrument foarte curios (acum aproape nu se mai intrebuinteaza), asa-zisul canonul ce este probabil vechiul palterior al evreilor, are o multime de coarde si o forma patrata si se intrebuinteaza si ea ca si cobza pentru a acompania.

Principalele instrumente utilizate in vechime de tarani si de pastori erau: cimpoiul, canvalul, dairaua, fluierul, tilinca, etc.

Cimpoiul este un instrument al bulgarilor stabiliti in Romania. Buciumul e un fel de trompeta mare de lemn la sunetul caruia se aduna turmele la munte. Fluierul e un fel de flaut cu sunete ascutite. Cavalul este un fel de flaut cu sunete adanci. Tilinca reprezinta, de asemenea, un fel de flaut. Dairaua sau tamaninina reprezinta un fel de jumatate de toba deschisa in forma de sita, acest instrument gasindu-se aproape numai in orchestrele evreilor si la tiganii nomadi la sunetul careia loaca ursul.

Pe langa aceste instrumente populare mai amintim si drangul cu care se joaca copiii.

Addthis

Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Presopunctura mainilor la copi…

Presopunctura mainilor la copii si adulti

Presopunctura mainilor la copii si adulti Pentru ameliorarea sau vindecarea unor boli se practica, de multa vreme, o metoda despre care fiecare dintre noi stie cate ceva. Este vorba de presopunctura,...

La multi ani 2017

La multi ani 2017

La multi ani 2017 Se incheie un capitol al vietii noastre, dar incepe altul ... Sa privim cu incredere spre viitor, sa ne bucuram, sa zambim si sa speram la...

Vita de vie si strugurii

Vita de vie si strugurii

Vita de vie si strugurii   E toamna si a sosit vremea culegerii roadelor pamantului, inclusiv strangerea strugurilor, frunctele vitei de vie. Vita de vie (Vitis vinifera L.) este o planta cataratoare,...

Despre sistemul solar si curio…

Despre sistemul solar si curiozitati despre Soare

Despre sistemul solar si curiozitati despre Soare Soarele este o stea, de dimensiuni mijlocii fata de alte stele din Univers, avand un diametru de 1.4 milioane de km, adica de 109...

Joia Mare obiceiuri superstiti…

Joia Mare obiceiuri superstitii traditii

Joia Mare – obiceiuri, superstitii, traditii Sub cuvantul Joia Mare, numita si Joia Patimilor, Joia Neagra, Joia Verde, Mosii de Joimari, Joimarica, se intelege Joia cea de pe urma...