Influenta personalitatii asupra proceselor informational - decizionale

Fiind format dintr-o multime de neuroni, ale caror prelungiri se unesc intre ele, creierul ajunga sa aiba structura unei extrem de complicate retele. Unindu-se prin intermediul celor peste 200 de miliarde de sinapse, prelungirile celor 14 miliarde de neuroni, dau nastere unei retele de o complexitate uluitoare, prin care circula in permanenta o enorma cantitate de informatii, de a caror prelucrare depinde atat functionarea organelor interne, cat si reglarea comportamentului la necontenitele variatii ale mediului inconjurator. In felul acesta creierul a devenit, spre deosebire de toate celelalte aparate si organe, un organ informational.

Deoarece informatia este indisolubil legata de substanta si energia care o genereaza si o transporta, desigur ca si de sistemul nervos, prelucrarea informatilor se face prin intermediul unor procese substantial-energetice, ceea ce poate fi sugerat si de faptul ca desi nu reprezinta mai mult de 2% din greutatea organismului, creierul noastru consuma peste 10% din cantitatea totala de oxigen din organism. Dar, fiind un organ informational, toate procesele biochimice care se desfasoara in sistemul nervos au o incarcatura informationala. Majoritatea energiei si substantelor pe care le sintetizeaza sunt folosite pentru transmiterea si prelucrarea informatiilor.

Procesele informational-decizionale sunt indisolubil legate de procesele substantial-energetice, deoarece reteaua nervoasa are o structura substantiala iar transmiterea informatiilor prin aceasta retea necesita si ea anumite substante si o anumita energie.

Procesele substantial-energetice care se desfasoara in sistemul nervos depinde pe de o parte de factorii genetici, iar pe de alta parte de factorii de mediu.

Spre deosebire de toate celelalte organe, un rol deosebit in dezvoltarea si functionarea sistemului nervos il are aportul informational. Sistemul nervos este singurul organ care se structureaza si se restructureaza in permanenta sub influenta informatiilor primite. Sub influenta informatiilor primite iau nastere retele neuronale, dar mai ales programul lor de functionare. Pentru ca dispunand de extrem de multe circuite posibile, sistemul nervos are nevoie si de niste programe care sa indice de fiecare data pe care dintre numeroasele cai posibile trebuie trimisa fiecare informatie. Experientele au aratat ca daca nu primeste informatiile necesare, creierul nu se structureaza si nu dobandeste programele necesare, care depind nu numai de structura sa genetici, ci si de informatiile primite. Tocmai pentru dobandirea programelor necesare are omul nevoie de o copilarie atat de lunga, in timpul careia sa-si insuseasca prin intermediul informatiilor pe care le primeste o parte din cultura acumulata de omenire. Si deoarece in ultimii 30.000 de ani creierul nu s-a modificat in mod specific din punct de vedere structural, am putea spune ca el a progresat mai ales pe seama perfectionarii programelor sale de functionare.

Dar nu toti oamenii proceseaza la fel informatiile primite. Am putea spune ca oamenii se deosebesc mult mai putin in ceea ce priveste functionarea celorlalte organe decat functionarea creierului. Desigur ca fiecare individ are o structura antigenica, o structura a proteinelor, absolut particulara, care face foarte dificila, de pilda, efectuarea grefelor de organe. Dar el are o particularitate de prelucrare in informatiilor si mai evidenta si tocmai aceasta particularitate defineste de fapt personalitatea individului respectiv.

Personalitatea depinde, dupa cum au aratat foarte multi autori, de o multime de factori psihici si somatici. Ea este de natura plurifactoriala. Dar ea este, in esenta, rezultatul modului in care acesti factori influenteaza procesele informational-decizionale, adica modul de receptionare, de transmitere si de prelucrare a informatiilor in vederea adoptarii deciziilor corespunzatoare.

S-au descris foarte multe tipuri de personalitate, una dintre cele mai vechi clasificari fiind aceea a lui Hipocrate, care impartea oamenii in patru tipuri: bilios, limfatic, sangvin si nervos. Deoarece tipul nu va coincide niciodata perfect cu individul, el nefiind decat o schema de referinta, cu valoare orientativa, s-au descris foarte multe tipologii. Una dintre cele mai cunoscute ste cea a lui E. Kretshmer, care, pe langa aspectele morfologice, cuprinde si o serie de aspecte psihice deosebite. Asa, spre exemplu, tipul picnic este mai sociabil, mai cumunicativ, mai adaptabil si mai preocupat de aspectele concrete ale realitatii. Tipul leptosom este nu numai inalt si slab, ci si mai enigmatic, mai indiferent, mai oscilant,, cu o traire mai complexa si mai profunda. Tipul atletic este mai linistit, mai greoi, mai persevernet si cu o imaginatie mai redusa. S-ar mai remarca clasificarile lui I.P. Pavlov (care imparte indivizii in flegmatici, melancolici, colerici si sangvini), S. Freud, C. Jung, Cattel, K. Leonhard, K. Schneider etc. Dar, in cele din urma, fiecare tip va fi mai comunicativ sau mai putin comunicativ, mai calm sau mai anxios, mai lent sau mai pripit, mai emotiv sau mai putin emotiv, mai introvertit sau mai extrovertit in functie de modul in care receptioneaza si prelucreaza informatiile oferite de mediu.

Problema este insa mai complicata, deoarece individul nu primeste din afara in mod direct informatiile necesare reglarii comportamentului, ci doar niste semnale. Este adevarat ca semnalele sunt purtatoarele informatiei. Dar ele nu pot fi confundate cu informatia pe care o poarta, deoarece, fiind partea cea mai comunicabila a realitatii, informatia poate trece foarte usor de pe un semnal pe altul, ceea ce poate face ca semnele foarte asemanatoare sa aduca informatii diferite si invers.

De aceea, pentru a intra in posesia informatiilor necesare, sistemul nervos trebuie sa supuna semnalele primite unor prelucrari foarte complicate, asa cum ar fi procesul de superizare, adica de trecere de la o multime de litere la un cuvant, de la o multime de cuvinte la o propozitie, de la o multime de propozitii la o fraza, de la o multime de faze la o idee, de la o multime de idei la o conceptie s.a.m.d.

Si tot de aceea, in aceleasi semnale, diferiti indivizi vor putea descoperi informatii diferite, in functie de modul in care se desfasoara procesul de superizare. Apoi ei vor prelucra diferit informatiile descoperite, le vor acorda diferite semnificatii, le vor acorda o incarcatura afectiva diferita si vor putea ajunge la decizii foarte diferite. Astfel, deciziile la care ajunge fiecare individ depind nu numai de premisele de la care pleaca, ci si de personalitatea decidentului. Exista indivizi care superizeaza foarte usor si care aleg foarte repede decizia corespunzatoare, precum exista si indivizi care superizeaza mai greu si aleg mai greu decizia necesara.

Dar influenta personalitatii asupra proceselor informational-decizionale are o deosebita importanta si in patologia umana. In anumite situatii si informatia poate fi un factor patogen. In acest sens, am putea remarca faptul ca exista indivizi care sunt tentati, am putea spune chiar obsedati, sa superizeze diferite semnale de ordin inferior spre semnale de ordin superior. Apoi exista indivizi care superizeaza mai greu pentru ca nu sunt in stare sa ajunga la masa critica pentru a face trecerea la semnalul superior. Sau nu sunt in stare sa descopere semnalele redundante, adica semnalele cunoscute, care ar putea contribui la indreptarea semnalelor mai putin cunoscute pe o anumita cale din multimea cailor posibile. Ei se mentin astfel intr-o stare de tensiune, de incordare, de anxietate, care ar dispare daca ar putea descoperi redundanta necesara, existenta in semnalele primite. Din aceasta cauza, chiar si in aceleasi situatii, chiar sub actiunea acelorasi factori psiho-traumatizati, unii indivizi se vor imbolnavi iar altii nu. Unii vor face o boala iar altii alta boala. Si acest lucru este adevarat nu numai in bolile psihice, ci si in bolile somatice. Asa, spre exemplu, tipul A de personalitate, care este mai agitat, mai nelinistit, este mai predispus la cardiopatia ischemica pentru ca el prelucreaza altfel informatiile primite, determina o secretie mai mare de catecolamine si o mobilizare mai mare de lipide decat tipul B.

Prin influenta pe care o are asupra proceselor informational-decizionale, personalitatea poate influenta deci nu numai comportamentul, ci si predispozitia noastra pentru anumite boli. De aceea este bine sa stim care sunt particularitatile noastre in procesele informational-decizionale pe care le desfasuram in fiecare moment, pentru cunoasterea riscurilor de imbolnavire si a mijloacelor profilactice.