Univers de copil

A+ R A-


Hipertensiunea arteriala la copii si adolescenti

Hipertensiunea arteriala la copii si adolescentiGeneralizarea practicii de a se lua presiunea arteriala, cu ocazia diverselor examene clinice, la copii si la adolescenti, a modificat oarecum perspectiva medicala privind HTA. De aceea, in  prezent, o hipertensiune la copii si adolescenti este mult mai rar relevata printr-o complicatie dramatica (convulsii, edem pulmonar acut) si preocuparile medicale merg acum in special pe interpretarea unor valori tensionale, pentru a stabili cat mai corect daca este sunt “normale”, “limita” sau patologice. In aceasta privinta, este necesara o exigenta riguroasa in obtinerea si interpretarea cifrelor, mai mult decat in cazul adultilor pentru a se diagnostica cu cea mai mare precizie o stare patologica, respectiv o HTA esentiala. In cazurile de hipertensiune, limita, oportunitatea instituirii unui tratament trebuie luata in considerare in functie de antecedentele personale si familiale, de datele ecocardiagrafice, de varsta.

Pentru interpretarea cifrelor, literatura pediatrica reflecta, din nefericire o prea mare diferente de valori ale PA, care sa indice o stare patologica, fie ca e vorba de publicatii europene, fie americane. De multe ori nu exista doua studii epidemiologice asupra unui acelasi subiect si care sa dea rezultate perfect identice. Divergentele provin mai ales din neomogenitatea conditiilor tehnice in care se ia PA, ceea ce face problematica stabilirea unor valori standard general valabile. Importantele variatii in cifrele tensionale la copii sunt legate adesea si de marimea brasardei, de pozitia copilului - culcat sau asezat -, de starea sa emotiva, de durata repausului dinaintea examenului, de lectura presiunii diastolice in faza a IV-a (asurzirea zgomotelor) sau in faza a V-a (disparitia zgomotelor) a scarii lui Koratkoff. O brasarda prea larga coboara in mod artificial cifra PA, iar una prea stransa o majoreaza. In ceea ce priveste pozitia copilului, s-a observat ca atunci cand el se afla culcat PA sistolica este mai coborata. In incercarea de a se standardiza conditiile de realizare a cifrelor, se fac urmatoarele recomandari: sa se utilizeze un manometru cu mercur, iar lectura cifrelor sa se faca la inaltimea manometrului, pentru a se evita erorile de pralaxa. Masurarea trebuie sa se realizeze in pozitia culcat si dupa un repaus de circa 5 minute, intr-o ambianta calma. De asemenea, e bine sa se foloseasca o brasarda adaptata la talia copilului, care sa acopere 2/3 din lungimea bratului.

In urma unor cercetari s-a ajuns la concluzia ca, la copiii si tinerii cu varste cuprinse intre 1-18 ani, presiunea sistolica si, intr-o masura mai mica, cea diastolica cresc continuu, la baieti chiar ceva mai mult decat la fete. S-a mai constatat ca valorile tensionale sunt mai strans corelate cu greutatea corpului decat cu varsta sau talia copilului. S-au observat, de asemenea, variatii ale valorilor PA si in functie de factori regionali, rasiali si locali. De asemenea, in Franta s-au stabilit unele norme tensionale in functie de sexul si de talia copiilor. De exemplu, pentru un baiat cu o inaltime de 1.30 m, PA se afla la “limita” daca cifrele tensionale sunt de 13/8 cm. Daca acestea arata 14.5/9 cm, ne aflam in fata unui HTA “confirmate”, iar daca indica o PA de 16/11, este vorba de o HTA “amenintatoare”. Pentru o fata cu o talie de 1.60 m, valorile sunt: 14/8  HTA “limita”, 15/9.5 – HTA “confirmata”, 16/11 – HTA “amenintatoare”. In Germania s-au formulat urmatoarele limite superioare pentru o presiune arteriala “normala” in functie de varsta: intre 2 si 6 ani – 11/10.5 cm; intre 7 si 10 ani – 11.5/11.0 cm; intre 11 si 16 ani – 14.0/12 cm. Incidenta aparitiei unui HTA pentru copii si tineri a fost stabilita, statistic, astfel:

·         1-14 ani – 1-5% din totalul observatiilor;

·         14-30 ani – 10-20% din totalul observatiilor, ceea ce dovedeste o crestere amenintatoare in epoca adolescentei si a tineretii.

La nou nascut si sugar, Herve a aratat, in urma unor experiente, ca parametrii PA se maresc in functie de varsta si greutatea la nastere. De exemplu, presiunea arteriala sistolica (PAS) la un nou-nascut la termen, in ziua a doua de viata, este de 7.2±0.8 cm Hg, iar presiunea diastolica (PAD) de 4.6±1.0 cm Hg. In a sasea saptamana, cifrele ating un nivel care va ramane neschimbat pana la varsta de 4 ani, adica PAS: 8.5-11.0 cm si PAD: 4.5-6.5 cm. Comparatia cifrelor astfel obtinute cu cele evidentiate clasic, cu ajutorul manometrului, reliefeaza importanta pe care o are dimensiune corecta a brasardei, cea prea scurta supraestimand cu aproximativ 12 mm Hg cifrele presiunii arteriale.

Relatia dintre presiunea arteriala si greutate a fost sesizata atat la adulti, cat si la copii, mai ales in ceea ce priveste PAS. Este deci recomandabila o igiena ponderala pentru a preveni aparitia unei HTA la sfarsitul adolescentei. Exista insa si o predispozitie indscutabila spre HTA datorata factorilor genetici, cu toate ca nu s-au depistat inca elementele de recunoastere. Daca adolescentul prezinta semne de obezitate, este necesar sa i se instituie un regim alimentar pentru a pierde din greutate. Dupa o perioada de regim, care poate varia intre 6 si 12 luni, daca valorile tensionale raman neschimbate, se va recurge la un examen special - fund de ochi, ECG, radiografie pulmonara si, mai ales, ecocardiograma -, pentru a se aprecia cu exactitate unctia ventriculara stanga si, eventual la o proba la efort. S-a constatat ca, in timpul acestei ultime verificari, varful tensional sistolic si cel diastolic si varful frecventei cardiace sunt sensibil mai ridicate la adolescentii hipertensivi decat la cei cu o PA normala. De asemenea, consumul de oxigen miocardic pare a fi sporit la hipertensivi. S-au mai observat si alte fenomene, si anume o alterare a functiei miocardului la tinerii intre 13 si 17 ani care au tendianta de a deveni “hipertensivi esentiali” si aceasta chiar mai inainte ca masurarea PA sa arate cifre alarmante. In ansamblu, se considera ca HTA la copii si adolescenti pare intrucatva diferita fata de aceea a adultilor in ceea ce priveste prevalenta, dar este identica din punct de vedere etiologic si evolutiv.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Tratamente naturiste cu plante…

Tratamente naturiste cu plante medicinale pentru boli si afectiuni care incep cu litera I

Tratamente naturiste cu plante medicinale pentru boli si afectiuni care incep cu litera I Plantele medicinale sunt utilizate frecvent in tratarea diferitelor boli si afectiuni. Iata cateva plante medicinale...

Limitele continentale ale Euro…

Limitele continentale ale Europei

Limitele continentale ale Europei Cele mai indepartate locuri ale Europei la est, vest, nord sau sud – acolo unde incep pamanturile asiatice sau acolo unde apele marilor si oceanelor scalda ultimele...

8 Martie 2015 Ziua mamei si a …

8 Martie 2015 Ziua mamei si a femeii

8 Martie 2015 - Ziua mamei si a femeii Pe 8 Martie sarbatorim femeia. Fie ca vorbim despre mama, sora, bunica, nepoata, iubita, colega, prietena, s.a.m.d., merita sa le uram in...

Frunza

Frunza

Frunza (după povestirea cu acelaşi nume, de Emil Gârleanu) Plesni mugurele, frunzaSe trezi un pic boţităLa obraz.Dar n-are-a face,Dacă soarele o placeŞi spre ea, timid, cuteazăSă-şi îndrepte Prima rază.   Însă parcă fu prea...

Poezii despre noaptea de hallo…

Poezii despre noaptea de halloween

Poezii despre noaptea de Halloween   Din arsenealul traditional al sarbatorii de Halloween nu pot sa lipseasca povestile, poeziile si cantecele infricosatoare. Vrajitoare, mumii, fantome, schelete, monstrii, spiridusi si alte spirite malefice...