Hartia si problemele ei

Padurilor de esenta tare le trebuie circa o jumatate de secol pentru a ajunge la maturitate. Chiar si cele de esenta moale, precum pinii, au o perioada de crestere de 25 de ani. Aceasta reprezinta o problema serioasa pentru industria hartiei. Desi mesteacanul si rasinoasele vor continua sa constituie principala materie prima pentru fabricile de celuloza si hartie, lati arbori, cu o perioada de crestere mai redusa, au inceput sa fie cautati ca inlocuitori.

In unele tari s-a gasit eucaliptul care ajunge la maturitate in circa sapte ani. Pulpa sa contine fibre scurte de celuloza din care se face o hartie opaca si rezistenta.

Cea mai promitatoare, insa, este o planta originara din zona centrala si estica a Africii, numita kenaf (din familia hibiscus), care poate ajunge pana la 7 m inaltime in numai 150 de zile. Planta creste in regiuni insorite si calde si nu are nevoie de ingrijiri speciale.

Hartia de ziar facuta dintr-un amestec de kenaf si lemn este mai rezistenta si inghite mai putina cerneala la tiparit. Pe de alta parte, hartia facuta din kenaf contine sub jumatate din cantitatea de lignina care exista in lemnul de esenta tare, prelucrarea ei fiind mai ieftina si mai simpla.

Cu siguranta azi se gasesc multe solutii de imbunatatire la metodele traditionale. De exemplu, se poate vorbi de izolarea unei enzime ce provine de la ciuperca Phanerochaete chrysosporium, care are proprietatea de a dezmembra celulele de lignina. Cu ajutorul ei, s-ar putea reduce cantitatea de substante chimice utilizate in prezent pentru a elimina lignina din hartie, care sunt nu numai costisitoare, dar si toxice.