Univers de copil

A+ R A-


Emotivii in viata sociala

Viata sociala constituie o lupta grea. Numai cei inzestrati de natura cu un temperament viguros reusesc sa se ridica si sa se mentina.

Inteligenta singura nu este suficienta in lupta pentru existent. Pentru a obtine ceea ce americanii numesc atat de plastic “efficiency” este nevoie inca si mai ales de un caracter hotarat si de nervi de otel. Indivizii astfel construiti nu sunt prea numerosi. Acesta si este motivul pentru care “regii vietii” sunt atat de rari. Marea multime este constituita fie din indivizi cu o inteligenta mai mult sau mai putin redusa, fie din indivizi care, desi inteligenti – poseda totusi o tara psiho-fiziologica ce-i impiedica sa ajunga la rezultatele dorite.

Emotivii in viata sociala

Din aceasta din urma categorie fac parte emotivii.

De fapt, orice om este supus emotiilor. In organismul emotivilor insa, emotiile determina reactii de intensitate cu totul anormala. Psihologul francez Paulhan ne arata ca acesti indivizi reactioneaza prin susceptibilitate, nervozitate, nerabdare, ezitare, teama la cele mai neinsemnate intamplari ale vietii. Aptitudinea de a simti prea puternic devine pentru ei o adevarata pacoste. Manifestarile emotivilor nu sunt insa numai de natura psihologica. Ele influenteaza profund – dupa cum a aratat profesorul Laignel-Lavastine din paris – intregul sau organism. Emotiile influenteaza functiile organismului nostru prin intermediul sistemului nervos simpatico. Tristetea intretine o stare fizica rea, care la randul ei agraveaza melancholia initiala. Sistemul nervos simpatico se compune de fapt din doua grupe de nervi: un grup constituit de cei doi noevi pneumogasrici incetineste activitatea inimii si accelereaza pe aceea a stomacului si intestinului. Celalalt grup constituit din nervii simpatico propriu-zisi exercita o activitate contrarie. La emotive se observa trei tablouri clinice:

1. Excitatia simpaticului propriu-zis se manifesta mai ales prin enervare, imposibilitate de a sta locului, de a lua o hotarare, agitatie fara folos urmata de oboseala. Este asa-zisa simpaticotonie.

2. Excitatia pneumogastricilor provoaca vagotonia caracterizata mai ales prin neliniste, prin anxietate. Bolnavul se simte speriat, ingrozit, fara a cunoaste cauzele starii sale. Anxietatea il tinteste locului, oprimandu-i organele si-i ingreuneaza miscarile. Exista in fine.

3. Amfotoniile, datorite excitatiei ambelor grupe de nervi simpatici.

Recunoastem cu totii usor pe emotivi. Sunt persoanele care rosesc usor, sunt timide, sufera de frisoane, de diaree nervoasa sau de urinare repetate. La toti emotivii ceeea ce predomina este viata emotionala. Intr-un grad mai usor, acest fenomen poate favoriza vocatiile artistice, insa cand fenomenele sunt mai accentuate si nu intervine un serios tratament medical, functiile superioare ale inteligentei si vointei inceteaza de a le controla si a le infrana reactiile si individual devine incapabil pentru viata active. Din nenorocire numarul acestor bolnavi – caci este realmente vorba de bolnavi – este enorm. Marele savant elvetian Dupre a caracterizat magistral constitutiunea emotive pe care o prezinta aceste dezechilibrati. Ei sufera de eretizm difuz al sensibilitatii generale senzoriale si psihice, de insuficienta inhibitiei motrice, reflexe si voluntare, traducadu-se prin reactii anormale in ce priveste gradul, durata si disproportia lor fata de cauzele ce le provoaca. A diminua acest eretizm, a atenua aceste reactii inseamna a reda pacientului posibilitatea de a se reintegra vietii sociale, fapt de importanta capital. Sa nu uitam intr-adevar ca foarte des acesti nenorociti suferinzi poseda o inala valoare intelectuala care ramane neproductiva din cauza emotivitatii lor patologice. Nu ne mira ca se refugiaza in ei insisi mult, aleg o existent umila, obscura, cu totul nedemna de insusirile lor, insa care-i pune la adapost de socurile inevitabile ale vietii. Isi pot astfel construe un paradis artificial in care traiesc o viata imaginara care incetul cu incetul ii poate departa aproape complet de realitate.

Trebuie sa spunem ca atitudinea familiei, a cunoscutilor, a asa-zisilor binevoitori nu fac decat sa agrveze starea emotivului. Numai medicul specialist intelegandu-i starea, cunoscandu-i tarele, il poate ajuta sa se vindece. Sa nu uitam ca emotivitatea despre care am vorbit in acest articol nu se vindeca prin vointa. A recomanda pacientului vointa inseamna a-i agrava starea, caci nereusind sa se amelioreze prin eforturile sale, se considera nevindecabil, ceea ce este o eroare.

 

Addthis

Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Toamna compunere scurta

Toamna compunere scurta

Toamna compunere scurta Va prezentam o compunere scurta cu privire la anotimpul toamna. Toamna este un anotimp al anului. Ea incepe odata cu deschiderea scolilor si tine trei luni:...

Anemonele sau florile vantului

Anemonele sau florile vantului

Anemonele sau florile vantului   Anemona este o floare singuratica, un gen de plante din familia Ranunculaceae si care cuprinde aproximativ 120 de specii de flori. Culoarea aprinsa a florilor atrage privirile...

Struguri planse de colorat

Struguri planse de colorat

Struguri - planşe de colorat   Dacă este toamnă, atunci este vremea strugurilor! Ei sunt un simbol al toamnei şi nişte fructe speciale pe care natura ni le-a dăruit. Aromaţi şi plini...

De ce albeste parul

De ce albeste parul

De ce albeste parul? Multa lume se intreaba de ce unor oameni le albeste parul la o anumita varsta si poate chiar la tinerete. Parul creste permanent cam un centimetru pe...

Povestea lui Admetos si Alcest…

Povestea lui Admetos si Alcestis in mitologia greaca

Povestea lui Admetos si Alcestis in mitologia greaca Vom face referire in cele ce urmeaza la povestea unei casatorii din Tesalia. E o poveste destul de miscatoare, presarata cu amaraciune si...