Univers de copil

A+ R A-


Eminescu si stiinta

Eminescu si stiinta“Porni Luceafarul. Cresteau!

In cer a lui aripe ...”

Impresionata este aceasta viziune autobiografica pe care ne-a lasat-o Eminescu, Hyperionul poeziei romanesti, aparut intr-o zi de mijloc de ianuarie pe bolta spiritualitatii noastre nationale, inaltat la loc de cinste in constelatiile liricii universale si a carui stingere ne prilejuieste un pios moment de reculegere si de inalta cinstire a imensei mosteniri de cultura fara de care este greu sa ne imaginam ce am fi devenit.

  Coplesiti de aceasta opera de dimensiuni gigantice, acum, la peste o suta de ani ce ne despart de existenta Poetului, avem din ce in ce mai mult sentimentul, mai cu seama in ceea ce priveste studierea operei sale fiziologice, a culturii si intuitiilor stiintifice pe care le-a inglobat in poezia si eseurile sale, ca descoperim cu uimire si admiratie valente si interpretari noi, originale, care nu pot fi acceptate decat cu conditia de a-i conferi geniului nostru poetic national prerogativele de precursor in domeniile unor adevaruri stiintifice de necontestat astazi. Parca si in acest context se adeveresc versurile:

“Era pe cand nu s-a ivit

Azi o vedem, si nu e.”

Caci ce poate fi mai socant si emotionant totdata decat gandul ca, inainte cu mai bine de o jumatate de secol de la formularea teoriei stiintifice, Eminescu a descris intr-un mod atat de plastic si incantator povestea genezei si evolutiei Universului, viziune care nu putea sa se nasca fara o temeinica si aprofundata cunoastere stintifica, asociata unei intuitii geniale.

Mai mult chiar, versurile:

“Caci unde-ajunge nu-i hotar

Nici ochi spre a cunoaste

Din goluri a se naste ...”

ne pot convinge ca Eminescu a intuit ceea ce nici astazi multi nu pricep usor, anume legatura organica intre spatiu si timp, ceea ce e la un pas de teoria relativitatii generalizate. Caci, asa cum spune poezia, “vremea” nu se poate naste din nimic, ea (timpul) trebuie deci asociata spatiului.

Dorinta noastra este sa relevam faptul ca Eminescu, marele nostru poet national, a intuit, vadind o geniala capacitate de patrundere a esentei existentei obiective, o serie de adevaruri stiintifice, acceptate si exprimate azi intr-un formalism academic greu de patruns pentru profani, iar pe de alta parte ca asa-zisa incompatibilitate dintre stiinta si literatura este o inventie cultivata doar de pseudovalorile care, din nefericire, au proliferat si mai prolifereaza si acum in cultura. Deci spreram sa va fi prezentat, in cateva randuri, opera lui Mihai Eminescu intr-o ipostaza mai putin cunoscuta pana acum.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Fabule de Lev Nicolaevici Tols…

Fabule de Lev Nicolaevici Tolstoi        Leul şi şoarecele     Leul adormise. Un şoricel trecu în fugă, peste el. Leul se trezi din somn şi îl prinse pe şoricel. Acesta începu să...

Nume de copii cu litera A si s…

Nume de copii cu litera A si semnificatie

Nume de copii cu litera A si semnificatie   Ce nume va purta copilul tau atunci cand va veni pe lume? Noi iti propunem o lista cu unele dintre cele mai populare...

Mesopotamia al doilea centru a…

Mesopotamia al doilea centru al civilizatiei orientale

Mesopotamia - al doilea centru al civilizatiei orientale Daca am putea sa ne urcam in varful celei mai inalte piramide si sa sarutam zarea cu ochi de soim, am zari...

Din lumea celor care nu cuvant…

Din lumea celor care nu cuvanta Castorul

Din lumea celor care nu cuvanta - Castorul   Castorul este cel mai vestit constructor din lumea animala, fiind inzestrat si cu instinct natural. Alcatuit in cete sau formatiuni, se apuca de lucru,...

Inventiile intre eroare si ama…

Inventiile intre eroare si amatorism

Inventiile intre eroare si amatorism Paradoxal, nu putine inventii s-au nascut din intamplare sau ca urmare a unor erori. Este cunoscut cazul lucratorului care, din greseala a inventat hartia sugativa. In...