Despre arama, alama si bronz

Arama este un metal rosu, mai greu decat fierul, dar mai moale. Ea are insusirea de a fi redusa in foi si fire foarte subtiri. Arama se gaseste mai intotdeauna amestecata cu alte materii, dar mai ales cu pucioasa si se poate dobandi curata prin topirea mineralului de arama.

Din arama se fac vase de bucatarie, tevi, unele piese de masini si alte lucruri. La umezeala si mai ales la intindere cu lucruri acre, arama prinde un fel de rugina verzuie, numita cocleala. Cocleala este foarte otravitoare. De aceea vasele de arama, pentru a se putea intrebuinta la fierberea bucatelor, trebuie sa se cositoreasca.

Arama se gaseste si in muntii nostri, dar mai putin decat in muntii Urali si in muntii Americii de unde se scoate in mari cantitati.

Din arama amestecata cu zinc se face alama. Pentru a dobandi alama, se topeste la un loc cinci parti de arama si o parte de zinc. Amestecatura aceasta de metal se numeste aliaj.

Alama are o culoare galbena frumoasa si un sunet tare. Din alama se fac sfesnice, lighiane, ibrice, diferite feluri de vase, unele piese de masini si alte lucruri.

Dintre toate metalele, arama da sunetul cel mai puternic, cand e lovita cu ciocanul. Aceasta se dovedeste si prin departarea de la care putem auzi lucrand caldararii. Insusirea aramei de a da sunete tari, este pretioasa pentru facerea clopotelor. Pentru aceasta insa se amesteca arama cu zinc, cu cositor si chiar cu putin argint. Sunetul aramei este atunci cu mult mai placut. Amestecul acesta se numeste bronz.

Bronzul e mai tare decat arama si decat alama si are culoare galbena-inchisa. Din bronz se fac gologanii sau monedele numite de bronz, se fac statui, paturi, calimari si alte lucruri tainice si frumoase, iar mai demult de faceau chiar tunuri.