Univers de copil

A+ R A-


Ciudata viata a tiparilor

Ciudata viata a tiparilorDesigur ca cei care locuiesc la tara, in noptile cu roua, cand iarba e umeda, au intalnit, strecurandu-se cu o iuteala de fulger, un soi de serpi lungi, cu capete de pesti si solzi stralucitori pe trupul tare ca otelul. Sunt tipari, cel mai ciudat neam de pesti, a caror viata misterioasa a preocupat multi ani pe cei mai mari savanti.

Abia in 1904, savantul danez Smidt, a inceput sa se ocupe serios de tipari, consacrandu-si intreaga viata studiului acestui ciudat si interesant locuitor al tuturor apelor de pe pamant.

Intr-adevar, Smidt, cu ajutorul statului danez, a strabatut din 1905 pana in 1922, peste 100.000 kilometri pe ape, in urmarirea tiparilor, reusind in sfarsit sa dea de urmele misterioasei existente a acestui peste, care e si unul din cei mai periculosi “gangsteri” ai apelor.

Intre insulele Bermude si Sargasse e marea comunitate si marele cimitir probabil al tiparilor din toata lumea.

Urmarind larvele, care deveneau din ce in ce mai mici pe masura ce se apropia de marea Sargasselor, savantul Smidt a putut sa stabileasca precis locul de unde porneste viata tiparilor.

La aproape 1000 metri adancime, in marea Sargasselor, se nasc tipari care, la iesirea din ou sunt foarte mici si prinsi de o picatura de grosime, care, ca un balcon, ii aduce la suprafata marii, servindu-le de hrana in primele zile ale vietii. De aici, miliarde de larve aluneca spre curentii Golf-Streamului si pleaca, dusi de acesta, spre Europa, unde nu ajung decat dupa doi ani. In aceasta calatorie lunga, tiparii cresc doar cu cativa milimetri.

La sosirea in Europa, se petrece prima transformare. Tiparul creste pana in apele dulci ale fluviilor ce se varsa in mare. O parte din ei raman la gura fluviului, iar restul pornesc vitejeste sa cucereasca apele batranului continent. In rauri, paraie, balti, lacuri, peste tot se instaleaza tiparii. In acest timp nu se poate deosebi femela de barbati, deoarece sunt desexuati. In timpul zilei dorm ascunsi in fundul apelor, prin namol, iar noaptea vaneaza ouale celorlalte vietuitoare ale apelor si calatoresc. Cand nu mai au ce fura dintr-un loc, se umfla de apa si cand e timpul umed pornesc prin ierburi in cautarea altor ape.

Cand implinesc opt ani, tiparii devin mari, cu solzi stralucitori, cu aripi puternice. Se deosebesc sexele intre ele si, ca la un semnal, in primavara, dezerteaza cu toti din apele Europei. Nu mai dorm nici ziua, nici noaptea, ci inoata, cu o viteza de 35 km, pe ora, pana cand, in cinci luni, ajung in marea Sargasselor. Aici, in fundul marii se petrece marea nunta comuna a tiparilor, adunati din toata lumea.

 

Ce devin tiparii dupa ce au depus ouale in marea Sargasselor, nimeni nu a putut afla. Sufera o noua metamorfoza? Mor? Se transforma in acei monstri ce populeaza fundurile necunoscute ale Oceanului? Nimeni nu stie nimic precis. Stiinta insa va descoperi intr-o zi si acest ultim mister din ciudata viata a tiparilor.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

La drum de Otilia Cazimir

La drum de Otilia CazimirVezi poezia La drum, scrisă de Otilia Cazimir.   Moş-Crăciun, la urcuş, S-a pornit cu sacu-n spate. Drumu-i rău, şi-i lunecuş, Şi moşneagul nu mai poate.

De ce vedem altfel

De ce vedem altfel

De ce vedem altfel? Intr-adevar, de ce, daca vom inchide un ochi, iar cu celalalt vom privi drept inainte, indepartand treptat din campul vizual, de pilda, un deget, el va disparea...

Povestea Piatra vie

Povestea Piatra vie

Povestea - Piatra vie Va oferim spre lectura povestea Piatra vie scrisa de Nikolai Osipov. Monsell Will pasea fara graba pe campul nesfarsit si pietros, ars de soarele amiezii. Nu suferea atat...

Turtucaia ultimii ramasi

Turtucaia ultimii ramasi

Turtucaia - ultimii ramasi Va oferim spre lectura poezia “Turtucaia - ultimii ramasi” scrisa de Ludovic Daus. Tre nopti si patru zile oprisera sivoiul, - ...

Dacii viata si statul lor Daci…

Dacii viata si statul lor Dacia

Dacii, viata si statul lor Dacia   Cum traiau stramosii nostri daci Demult-demult, pe teritoriul tarii noastre traiau dacii. Dacii erau oameni cinstiti, harnici, chibzuiti si viteji. Prin munca lor, ei au facut...