Cele 7 greseli ale lui Jules Verne

A trecut ceva timp de cand spiritul stiintific al unui scriitor genial concepea si descria amanuntit calatoria a trei oameni spre luna si in jurul ei, cu reintoarcerea in Oceanul Pacific.

Cand citim, de exemplu, ca Jules Verne face sa plece “obuzul” sau locuit din Florida, dintr-un punct apropiat de Cape Canaveral, ramanem stupefiati. Numele Cape Canaveral, de unde azi se lanseaza adevaratele rachete cosmice, figureaza pe harta anexata la volumul original.

Sa descrii cu amanunte un zbor cosmic comporta riscuri considerabile. Cel mai important risc este acela de a te insela in anumite detalii. Dar, cel mai mare risc este de a te pacali in ceea ce priveste principiile stiintifice. Se stie ca Jules Verne isi pregatea indelung romanele, adunand dosare intregi de studii, articole de specialitate, consultatii, calcule. Asa a fost cazul cu romanele “De la pamant la luna” si ”In jurul lumii”.

Cu atat mai mult este amuzant sa cautam in lumina realizarilor anilor ’80 greselile lui Jules Verne.

Nu este un joc “crud” ba, dimpotriva. Admiratia noastra nu poate decat sa creasca din confruntarea cu timpul, pe care acest “poet al stiintei” o castiga prin geniul si imaginatia sa.

Acestea ar fi observatiile pe care mecanica cereasca si realizarile spatiale de astazi le aduc prestigiosului roman al marelui vizionar care a fost Jules Verne. Dar, indiferent de acestea, pentru voi, copii, ca si pentru cei mari, romanele lui Jules Verne constituie o lectura deosebit de palpitanta.

Prima greseala - Striviti de acceleratie, A doua greseala - Obuzul s-ar fi topit intr-o secunda,

A treia greseala - Un obuz care pleaca de pe un pamant … imobiul

Jules Verne a uitat ca … pamantul se invarteste. Sau, cel putin, n-a tinut cont de viteza de circa 420 m/ secunda  corespunzand latitudinii Floridei. Aceasta viteza, neresimtita in mod normal, este foarte importanta si toate lansarile de rachete tin cont de ea. Aceasta viteza reprezinta, pentru satelizare (iesirea din atmosfera terestra), un castig apreciabil, care economiseste carburant.

A patra greseala - Tovarasii lui Ardan ar fi plutit incontinuu, A cincea greseala - O luna care ar fi parasit Pamantul, A saptea greseala - Fara retrofranaj, revino daca poti!

A sasea greseala - Un caine prea impulsiv

Sa patrundem putin mai mult in legile miscarii in caderea libera si aceasta apropo de episodul cainelui lui Michel Ardan. Acest caine moare si cadavrul sau trebuie aruncat din cabina. Sa lasam deoparte naivitatea gestului de a deschide hubloul obuzului si de a-l reinchide, chiar “foarte repede”, pentru a nu pierde aer, amintind ca s-au intamplat accidente cu avioane aflate la 10.000 m altitudine, carora li s-a spart un hublou, iar pasagerul aflat langa hublou a fost injectat de forta de decompresiune a aerului din carlinga. Sa nu mai insistam nici asupra cadavrului cainelui, care este “turtit” (in carte), cand, in realitate, efectul este contrar: presiunea interna umfla trupul cainelui ca pe un balon.

In mod evident autorul ignora niste legi pe care stiinta moderna a avut posibilitatea sa le verifice datorita zborurilor cosmice experimentale.