Univers de copil

A+ R A-


Boboteaza - traditii, datini, obiceiuri si superstitii

 

In fiecare an, pe 6 ianuarie, credinciosii sarbatoresc Botezul Domnului sau Boboteaza, zi care marcheaza si sfarsitul sarbatorilor de iarna. De obicei, in aceasta perioada ar trebui sa fie foarte frig, ger de sa crape pietrele, care sa justifice expresia “gerul Bobotezei”.

Sarbatoarea are insa si semnificatii diferite in cultul catolic fata de cel ortodox. In timp ce Biserica Ortodoxa celebreaza in aceasta zi botezul lui Iisus Hristos in raul Iordan de catre proorocul Ioan Botezatorul, in Biserica Catolica de rit latin sarbatoarea Epifaniei Domnului aminteste de vizita magilor la Pruncul Iisus. Totusi, ambele Biserici celebreaza pe 6 ianuarie recunoasterea lui Iisus ca Mesia.

  

Boboteaza nu are doar semnificatie religioasa, oamenii marcand sarbatoarea si prin diverse traditii, datini, obiceiuri si superstitii de origine pre-crestina.

 

Ajunul Bobotezei

In ajun de Boboteaza, preotul umbla din casa in casa cu crucea in mana si stropeste cu agheasma din varful unui manunchi de busuioc atat locuinta, cat si pe toti membrii familiei. Membrii casei il asteapta cu casa curata si cu un vas cu apa pe masa, in care preotul lasa un pic de agheasma, apa sfintita care sa fie de leac la nevoie.

Tot in ajun de Boboteaza, credinciosii trebuie sa manance bucate de post, iar cei care pot tin post negru, adica nu mananca nimic.

 

Busuioc sub perna si vise despre ursit

Fetele tinere care vor sa se casatoreasca cer de la preot un fir din manunchiul de busuioc pe care il pun sub perna in noaptea de 5 spre 6 ianuarie ca sa-si viseze ursitul, viitorul sot.

De asemenea, se spune ca ele trebuie sa isi lege si un fir rosu de degetul inelar si astfel, in cursul noptii, il vor visa pe cel care le este menit.

O alta traditie este ca fetele isi ascundeau bijuteriile sub pragul usii, crezand ca daca preotul va trece pragul, ele se vor marita.

O alta superstitie spune ca fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in anul in curs.

 

Turta sarata

Alaturi de busuiocul asezat sub perna, mai exista un alt obicei care le ajuta pe fetele nemaritate sa-si viseze ursitul. De aceasta data, ele trebuie sa-si prepare o turta foarte sarata din faina de grau. Fetele trebuie sa o manance inainte de culcare pentru a li se face sete in timpul noptii. Potrivit traditiei, daca fetele viseaza un barbat care le aduce apa pentru a le potoli setea, atunci acel barbat le este sortit.

 

Ritualul lumanarilor

Lumanarile puse in apa reprezinta o alta datina veche care le ajuta pe fete sa afle daca se vor marita. Intr-un vas cu apa trebuie puse doua lumanari, una reprezentand fata si cealalta, baiatul dorit. Daca cele doua lumanari se vor atrage si se vor intalni, asta semnifica faptul ca celor doi tineri le este sortit sa fie impreuna.

 

Agheasma - leac pentru boli

In ziua de Boboteaza, crestinii merg la biserica si asista la slujba de sfintire a apelor, iar la sfarsitul slujbei primesc agheasma, apa sfintita. Este vorba despre agheasma mare. Aceasta este pastrata cu sfintenie, fiind considerata drept leac pentru boli, dar si pentru dezlegarea de farmece sau facaturi.

Agheasma mare poate fi administrata bolnavilor tot timpul anului, dupa cum poate fi folosita ca factor purificator pentru stropitul locuintei, al gospodariilor sau al animalelor.
Se mai spune ca agheasma mare este folositoare crestinilor pentru iertarea pacatelor. Batranii spun ca sunt suficiente cateva picaturi din apa aceasta pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau orice alte probleme. Agheasma nu se altereaza in timp, chiar daca vasul nu este acoperit.

 

Agheasma - botezul copiilor morti nebotezati

O alta traditie care nu este recunoscuta de biserica, este si “botezul” copiilor care au murit nebotezati. Femeile care au nascut copii morti merg la mormintele lor si, timp de trei ani, le stropesc cu apa sfintita, crezand ca dupa aceea vor fi considerati botezati.

 

Spalatul hainelor

In unele zone ale tarii femeile nu spala rufe timp de 8 zile dupa Boboteaza pentru ca toate apele au fost sfintite atunci. A spala in aceasta zi este considerat a fi un pacat mare. Daca speli in aceasta zi, se crede ca dai drumul “necuratilor” sa intre in apa sau ca “spurci” apa.

 

Imprumut de lucruri

Nu se da nimic cu imprumut in aceasta zi de Boboteaza. Sub nicio forma nu trebuie sa imprumuti jaratic sau foc din soba indiferent de cat de apropiata iti este persoana care iti cere.

 

Aruncarea crucii in apa

In localitatile asezate pe malul unui rau preotul arunca o cruce de lemn in apa, dupa care barbatii curajosi sar pentru a o aduce inapoi. Se spune ca cine se arunca in apa de Boboteaza va fi ferit de toate bolile si ca atunci cand preotul arunca crucea in apa, dracii ies si fug pe camp, insa nu sunt vazuti decat de lupi. De asemenea, se crede ca temerarul care o va aduce la mal va avea noroc tot anul.

 

Focurile mari

Dupa sfintirea apei si aruncarea crucii, in unele regiuni ale tarii, mai ales in Bucovina, satenii faceau focuri mari, in jurul carora dansau in hora, iar apoi sareau peste ele. Acest obicei este cunoscut sub numele de “Ardeasca”, reprezentand purificare si eliberarea de pacate.


Chiraleisa

Tot in ziua Bobotezei are loc Chiraleisa, obicei de purificare a spatiului si de invocare a rodului bogat, organizat de copii dupa modelul colindelor. Mici grupuri de baieti intra in curtile oamenilor si inconjoara casele, grajdurile, adaposturile pentru fan, sunand din clopotei si talangi, rostind in cor: “Chiraleisa,/spic de grau/pana-n brau,/roade bune,/mana-n grane!”. Colindatorii poarta la caciuli busuioc, brad, vasc, salcie, plante cu multiple semnificatii. In alte zone, copiii poarta colaci si lumini aprinse in maini, ocolesc casele de trei ori, cerandu-i lui Alexie, raspunzator cu incalzirea timpului in luna martie, grane bogate in noul an.

 

Vremea de Boboteaza

De obicei, de Boboteaza este foarte frig. Nu degeaba se vorbeste si se foloseste expresia “gerul Bobotezei” De Gerul Bobotezei este atat de frig incat si pietrele crapa! Vremea din ziua de Boboteaza o prevesteste pe cea de peste an. Daca ploua urmeaza o iarna lunga, iar daca timpul este frumos se prezice o vara frumoasa. Daca bate crivatul este semn ca vor fi roade bogate, daca va curge apa din streasina se va face vin bun, iar daca pomii sunt imbracati in promoroaca va fi belsug si sanatate.

 

Iordanitul, prilej de petrecere

In noaptea dintre Boboteaza si Sfantul Ioan are loc un alt obicei, Iordanitul, pastrat si astazi in nordul Romaniei. Potrivit datinii, fetele nemaritate se aduna acasa la cineva, aduc mancare si bautura pe care le consuma pana dimineata. A doua zi, fetele ies pe strada si aduna barbatii pe care ii intalnesc, apoi ii duc la un rau, amenintandu-i ca ii vor arunca in apa. In alte zone e chiar invers. Barbatii prind fetele si le duc la o fantana, unde le stropesc cu apa.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Intrebare de copil

Intrebare de copil

Intrebare de copil Va oferim spre lectura poezia “Intrebare de copil” scrisa de N. Radulescu-Niger. - Ce trece, tata, mai curand? Sa fie raul? Vantul...

Ratoiul Donald si vocea care i…

Ratoiul Donald si vocea care i-a dat viata

Ratoiul Donald si vocea care i-a dat viata Celebrul personaj disneyan, rasfatatul publicului de pretutindeni, a vazut lumina zilei sau, mai concret spus, lumina ecranului la 9 iunie 1934 in filmul...

Revista Albina Pindului

Revista Albina Pindului

Revista Albina Pindului Revista bilunara de “litere, stiinte si arte”, Albina Pindului a aparut sub redactia scriitorului Grigore Haralamb Grandea intre 15 iunie 1868 si 1 aprilie 1870 la Bucuresti si...

Felicitari animate cu maci

Felicitari animate cu maci

Felicitari animate cu maci Sclipiri rubinii de maci in lanul de grau sub bataia soarelui si unduirea vantului. Niste flori de poveste cu o frumusete aparte. Simbol al verii si al...

Comoara din vegetale si benefi…

Comoara din vegetale si beneficii

   Comoara din vegetale si beneficii