Univers de copil

A+ R A-


August - luna lui gustar

Luna Soarelui. Rege. Chiar daca ziua incepe sa scada, atotputernicia lui este de necontestat. In poala gradinilor se parguiesc toate legumele si verdeturile din lume, in livezi se coc merete, perele, prunele, iar in vii, primii struguri. Pe ogoarele transformate in lava, recoltarea celealelor este in toi si in sate miroase a paine noua. Vacanta este, si ea, la apogeu, pauza cea mare de peste an, cu libertatea ei absoluta.

August - luna lui gustar

Doar cate un stol de berze ivit la rastimpuri pe cer aduce o umbra de ingrijorare, la gandul ca toamna e deja peste gard. Mai greieri decat furnici, oamenii nu tin seama, insa, de avertismente si traiesc plenar, bucurandu-se pentru unsprezece luni de acum inainte de prezenta nepretuita a soarelui de pe cer. Un sentiment de multumire si implinire, favorizat si de privelistea mirigica a naturi, transforma luna august intr-un anotimp al sentimentelor fundamentale, pe care doar toamna tarzie le va fragiliza cu melancoliile ei. Dar pana atunci mai este o luna de vara, luna soarelui rege, stapan deplin peste cer, peste fire si peste pamant.

In aceasta perioada, soarele coace lanurile, livezile si gradinile, implineste nuntile animalelor din paduri. Dar berzele si randunelele pleaca, iar pe urma lor se ridica furtuni.

Luna furtunilor

Caldura puternica si evaporarea intensa a apelor sunt propice formarii de furtuni violente. Straturi uriase de nori, din care pot tasni fulgere, se formeaza in permanenta. Temperatura fulgerelor atinge 15.000 grade Celsius, iar tunetul provoaca o dilatare brusca a aerului, la trecerea sa.

Vremea meduzelor

In august, numeroase animale marine se apropie de mal. Ele sunt insotite de un cortegiu de pradatori, printre care, la loc de frunte se afla meduzele, mari devoratoare de plancton. Impinse de curent, ele esueaza adesea pe plaja.

Caprioarele si ursii intra in rut

Acaparate de ardoarea lor amoroasa, care incepe pe la mijlocul lui iulie, caprioarele isi pierd vigilenta. Capriorii isi disputa intaietatea, in lupte rapide si violente. Cuplurile se formeaza in luminisuri.

Se culeg fructele de padure: afinele, murele, zmeura

Pe coastele insorite ale muntilor, zmeura, murele si afinele reprezinta acum un regal, cine nu le poate culege le gaseste vandute la margini de drum sau in piete. Consumate proaspete, dar mai ales transformate in dulceata, reprezinta sanatatea si bucuria copiilor.

Secerisul ultimelor paioase

In locurile unde inca n-a fost secerat, graul intra in dintii batozelor, lasand sa curga rauri de boabe pentru painea anului viitor. In zonele de deal se secera ovazul si secera. Floarea soarelui incepe sa-si lase capul in piept.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Expansiunea lingvistica la cop…

Expansiunea lingvistica la copil

Expansiunea lingvistica la copil Marea expansiune a limbajului creeaza o mare necesitate de cunoastere. Nu-l mai intereseaza numai asezarea lucrurilor unul langa altul, recunoasterea identitatii lor, descrierea statica a acestora, ci...

Mincinosul barbier

Mincinosul barbier

Mincinosul barbier Era odata in oraselul Nam-Ky-Dat din Indochina un barbier sugubat si vesnic plin de snoave. Slabiciunea lui cea mai mare era sa nascoceasca cele mai nastrusnice povesti,...

Dropia pasare sedentara si mon…

Dropia pasare sedentara si monument al naturii

Dropia - pasare sedentara si monument al naturii Dropia (Otis tarda) este o pasare sedentara si monument al naturii. Legea ocroteste pe tot timpul anului vanatul femelei. Cocosul poate fi vanat...

Eu voi fi maine scolar

Eu voi fi maine scolar

Eu voi fi maine scolar   Sa invatam impreuna versurile “Eu voi fi maine scolar”.   Eu voi fi maine scolar Cu ghiozdan si-abecedar

Toamna tesatoare de Vasile Ale…

Toamna tesatoare de Vasile Alecsandri

Toamna ţesătoare de Vasile Alecsandri   Vă prezentăm poezia “Toamna ţesătoare” scrisă de poetul Vasile Alecsandri.   Toamna mândră, harnicăŞi de bunuri darnicăA-mpărţit a ei comori:Frunza-i dat-au vântului,Iar roada pământuluiDat-o-au la muncitori.