Univers de copil

A+ R A-


Aparatul circulator si circulatia

Hrana, mistuita de aparatul digestiv, trece prin peretii acestuia si ajunge in sange. Sangele duce materiile hranitoare in toate partile corpului pentru a le hrani.

Sangele e un lichid rosu, mai greu decat apa si alcatuit dintr-o parte lichida, numita plasma, in care innoata o multime nenumerata de corpusoare ce se numesc globule sangvine.

Unele globule sunt rotunjoare si sunt mai putin numeroase: altele sunt turtite, rosii, foarte numeroase si asa de mici, incat intr-un milimetru cub incap peste cinci milioane. Datorita lor, sangele e rosu. Fiindca sangele e lichid, el se misca in cadrul vaselor sangvine.

Miscarea sangelui e determinata de bataile inimii. Inima e asezata inspre partea stanga a pieptului si e impartita in doua jumatati. Cat timp suntem in viata, inima bate mereu, adica se strange si se destinde. Cand se strange, sangele din jumatatea stanga e impins intr-o vena mai groasa, numita artera aorta. Aorta, cu cat se departeaza de inima, cu atat se ramifica in vene din ce in ce mai mici. Acestea se desfac apoi in vase mult mai subtiri decat firul de par, numite vase capilare.

Vasele capilare strabat toate partile corpului si sunt foarte numeroase. Sangele ce se misca n artere, este subtire si rosu. El este incarcat cu materii hranitoare, care strabat pererii subtiri ai vaselor capilare si sunt absorbite de catre diferite parti ale corpului nostru.

In vasele capilare, sangele pierde o parte din hrana si absoarbe din corp materiile netrebuitoare, ca acidul carbonic, vaporii de apa si altele. Din aceasta cauza culoarea lui devine mai inchisa. Acest sange trece din capilare in vene, care il duc in partea dreapta a inimii.

De aici, sangele este impins in arterele pulmonare, care il duce la plamani. Aici, sangele se curata de multe materii netrebuitoare, se inroseste din nou si apoi se intoarce prin venele pulmonare, in partea stanga a inimii, de unde e impins din nou in corp.

Miscarea aceasta a sangelui se numeste circulatie. Inima si vasele sangine alcatuiesc aparatul circulator.

Sfaturi pentru sanatatea aparatului circulator

Cand omul este sanatos, circulatia se face regulat. Inima bate cam de 70 de ori pe minut si la fiecare bataie arunca in artere o cantitate de sange, care izbeste peretii lor cei elastici. Aceste zvacnituri le simtim cand apasam cu degetele arterele de la tampla sau de la incheietura mainii. Asa face medicul, cand verifica pulsul bolnavului. In unele afectiuni, pulsatiile sunt mai rapide, uneori ajung pana la 120 pe minut.

Cu cat sangele e mai mult, mai curat si mai bogat in nutrienti, cu atat circula mai regulat si cu atat corpul se nutreste mai bine. Miscarea ajuta miscarea sangelui, de aceea e bine sa ne miscam, mai ales cand ne petrecem mult timp la birou sau acasa stand static.

Addthis

Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Schema de vaccinare obligatori…

Schema de vaccinare obligatorie 2011

Schema de vaccinare obligatorie 2011   Vaccinarea joaca un rol deosebit de important in mentinerea si asigurarea sanatatii copiilor inca de la nastere. Ea are rolul de a preveni unele dintre cele...

Povestea ursului cafeniu de Vl…

Povestea ursului cafeniu de Vladimir Colin

Povestea ursului cafeniu de Vladimir Colin Ursii care traiesc la Polul Nord sunt albi. Cred ca din pricina asta le spune ursi albi (dar, fireste, daca vreunul dintre voi a aflat...

Cantece de 1 Iunie Ziua Copilu…

Cantece de 1 Iunie Ziua Copilului

Cântece de 1 Iunie - Ziua Copilului   Cântece special dedicate zilei de 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copiilor, versuri şi variante audio.   1 Iunie - Ziua Copilului  Autor: Teodor Munteanu     Este 1 Iunie, E...

Drama si melodrama

Drama si melodrama

Drama si melodrama Vorbim despre un gen de poezie dramatica ce tine mijlocul intre tragedie si comedie. Acestui gen i se da numele de drama, dar a trecut in...

Rapsodii de vara de George Top…

Rapsodii de vara de George Toparceanu

Rapsodii de vara de George Toparceanu                          Vezi poezia “Rapsodii de vara” de George Toparceanu.   I Cine-ar putea sa spunaCati secoli au trecutDe-o luna, De cand nu te-am vazut?...Salcamii plini de floareSe uita lung...