Anxietatea, bolile somatice si medicamentele

Asocierea starilor de anxietate si frica cu bolile somatice este un fapt clinic cunoscut. Pe de o parte, aproximativ 2% din pacientii psihiatrici, in ambulatoriu sau spitalizati, sufera simultan de o afectiune somatica ce este insotita de simptome anxioase. Pe de alta parte, la debutul multora dintre afectiunile psihosomatice (hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica etc.) primele semne si acuze ale bolnavului au forma unor simptome anxioase.

Cea mai frapanta asociere dintre simptome anxioase si simptome somatice apare in bolile cardiovasculare si respiratorii, care determina in mod comprehensibil stari de frica, neliniste si asteptare anxioasa. Frica, asociata cu constiinta unei boli severe, este deseori exacerbata de constientizarea disfunctiilor cardiace (tahicardie, extrasistole, disritmii), de aparitia durerilor precordiale, de dificultatile in respiratie sau senzatiile de epuizare fizica. Aceste fapte clinice justifica asocierea terapeutica a medicatiei specifice cu sedativele usoare, recomandate in clinica psihiatrica pacientilor cu tulburari anxioase primare (nelegate de o afectiune somatica sau de alta boala psihica).

Numeroase boli endocrine sau simple disfunctii ale acestui sistem (hipertiroidismul, hipoglicemia, simptomele de menopauza, sindromul premenstrual) prezinta profile simptomatice similare cu cele ale tulburarilor anxioase, simptome generate de starea hipermetabolica caracteristica acestor conditii, de cresterea activitatii autonome adrenergice. Diferenta caracteristica dintre starile anxioase de etiologie endocrina si cele de etiologie psihica este prezenta in prim-planul simptomatologiei, a anxietatii somatice la pacientii endocrinici, care, de multe ori, nu acuza simptome de anxietate psihica, subiectiva.

Mai putin cunoscut, si adesea ignorat, este faptul ca administrarea prelungita a unor substante medicamentoase sau toxice, precum si intreruperea brusca a administrarii lor (sevraj) sunt susceptibile de a genera tulburari anxioase de intensitate clinica. Din prima categorie fac parte steroizii, substantele cu efect anticolinergic, halucinogenele si chiar banala aspirina, la care se adauga tutunul si cafeaua.

Toate acestea pot produce tulburari anxioase de intensitate subclinica, tranzitorii, la persoane normale, dar pot agrava simptomatologia anxioasa la persoane care au avut deja astfel de tulburari. Din a doua categorie, a substantelor ce determina tulburari anxioase ca fenomene de sevraj, fac parte alcoolul si medicamentele sedativ-hipnotice.

In ambele situatii se constata nu numai o intensificare a starii de neliniste, disconfort psihic si fenomene neurovegetative, ci si o hiperreactivitate la situatii stresante minore, care, in alte conditii, ar fi fost cu usurinta depasite de persoanele respective.